Ești cel mai frumos concert
Pe care îl fredonez cu nerăbdare,
Ești lumina-n întuneric când nimic nu-i cert..
Ești vocea care mă-mbracă din cap până-n picioare.
Arzi în mine și te stingi când te doare,
Te zbați aprig în pieptu-mi și oftezi
Când ochii-ți urlă-n tăcere și-n visare,
Când pe suflet doar temeri îți schițezi.
Dar te ascult. Ascult și ce nu-mi vorbești,
ascult când cuvintele ți se îneacă-n haos, în neant
ascult cât de mult iubești..
Așa că să fim..
Să fim noi.
De 4 și de infinite ori.
Să fim doar noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu