Unic vers

Mi-am culcat urechea pe șoapta ta..

Îmi răsună atât de gol și-atât de amplu..

Atât de vid și-atât de simplu;

până ți-ai părăsit privirea pe tăcerea mea.

Roim într-un univers plin de energii;

Valsăm în timp și spațiu ca niște copii

Și creionăm în rațiuni 

Siluete de nebuni.

Te-ai gândit vreodată la univers

ca la un unic vers?

Ah, am traversat puntea cu amorul

De astăzi am să port dorul.

Pașii ni s-au șters în timp

M-am aprins în doruri nemiloase,

m-am ars în furii, foc și regrete,

m-am stins în orizonturi violete

..și-acum mă caut în rămășițele rămase.

Pașii ni s-au șters în timp..

Dar ochii? Încă-i ascund în versuri;

la fel de goi, umezi și sinceri..

Dansând așa stângaci în valsuri

îmbrăcați în frici, dar totuși liberi.

Te-am chemat și n-ai venit..

Iar buzele-ți mă consolau în minciuni,

în timp ce cu mâinile-mi conturai fericiri

Dulci aberații, vise, închipuiri,

care-mi deveneau umile-amărăciuni.