miercuri, 4 iulie 2018

Posted by Gabriela |

M-am aprins în doruri nemiloase,
m-am ars în furii, foc și regrete,
m-am stins în orizonturi violete
..și-acum mă caut în rămășițele rămase.

Pașii ni s-au șters în timp..


Dar ochii? Încă-i ascund în versuri;
la fel de goi, umezi și sinceri..
Dansând așa stângaci în valsuri
îmbrăcați în frici, dar totuși liberi.

Te-am chemat și n-ai venit..


Iar buzele-ți mă consolau în minciuni,
în timp ce cu mâinile-mi conturai fericiri
Dulci aberații, vise, închipuiri,
care-mi deveneau umile-amărăciuni.



Reacții:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu