joi, 15 februarie 2018

Posted by Gabriela |

Dacă sufletul mi-ar fi, pur și simplu, o haină
m-aș dezbrăca fericită de el,
de întunecimea lui și de simțirea străină,
și l-aș îmbrăca altfel.

Dacă mi-ar fi, doar așa, un ceas,
mi-ar atârna ca plumbul de mâna stângă,
mi-ar încleșta întreg timpul într-o clepsidră
și m-ar sufoca fără frică.

Dacă mi-ar fi, prin absurd, un drum
Ar fi plin de răscruci, de ceață și fum,
de prea multe idei
și totuși nimic bun.

Dar, de fapt, mi-e scut de cuvinte, 
de oameni și speranțe rănite
și de-l părăsesc sau de-l alung,

..nu l-aș mai vedea niciodată râzând.

Reacții:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu