-Ei mă-nvață să comunic - eu le arăt cum să tacă.
Mă privesc și mă îngână, greșit și diferit - eu la fel le sunt.
Mă ascultă și nu-și spun nimic - eu le spun totul,
Căci nu m-ascund,
Ci mă cufund.
-Unde?
-În inimi.
Le fac să vibreze,
Să țipe, să pulseze,
Să tremure în glasul lor,
Să mă cheme
Când le e dor.
-Dar cine ești?
-Nu-nțelegi.
Eu nu trăiesc, eu nu respir ca voi.
Nu sunt un „cineva”, nu poți să mă înmoi
Nu am sentimente, nu mă poți răni,
Căci eu vă vindec;
Și absurd
Nici nu pot iubi.
-Atunci nu mă privi.
Dansează cu mine pentru ultima dată
Ș-apoi înc-o dată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu